Pomana coruptiei

Desi a trecut destul timp de la ultimele alegeri, tensiunile dintre tabere inca sunt mari. Se mai face auzita si vocea celor dezamagiti si resemnati care nu au mers la vot pentru ca nu mai cred in speranta politicii romanesti. In multe dintre aceste discutii apare constant o tema de discutie: calitatea votantului. Evident, fiecare dintre tabere crede in superioritatea propriilor votanti iar dezamagitii nu cred in nici unii dintre ei.

Dincolo insa de diferentele de opinie dintre aceste grupuri apare si o tema comuna, cea a cadourilor electorale. Obiceiul e deja vechi si folosit de toate partidele. Unii candidati sunt mai saraci ori mai retinuti si isi permit doar pixuri sau calendare in timp ce altii sunt mai indrazneti si merg pe tricouri, sepci, umbrele, galeti, etc. Desi e ingramadeala orice s-ar da cadou, cea mai mare ingramadeala si cele mai reusite pomeni electorale ies cand se da de mancare. La astfel de festine limbile se dezleaga, si ajutati de aportul caloric au energie sa dezbata ore in sir, ajungand sa inchege o manifestare destul de animata si de reusita. Unii dintre participanti sunt selectivi si participa doar la pomenile date de unele partide dar sunt si oameni care merg la care apuca si apoi vad ei pe cine voteaza.

Tinand cont ca toate partidele aloca fonduri consistente pentru astfel de cadouri si pomeni concluzia este ca ele chiar fac o diferenta in ceea ce priveste rezultatul alegerilor. Am putea spune ca expresia „reclama e sufletul comertului” se aplica chiar si in acest context si nu e nici o problema pentru ca partidele desfasoara doar o campanie de promovare. E adevarat ca putem veni si cu astfel de justificari dar atunci apare o intrebare ceva mai incomoda; ce voteaza un astfel de electorat? Mai voteaza ei ideologii sau realizari ale celor de la putere ori ii voteaza pe cei care le-au nimerit cel mai util/necesar obiect sau pe cei cu cele mai reusite chefuri/pomeni?

Reportajele filmate pe la astfel de manifestari sunt edificatoare in ceea ce priveste raspunsul. Grosul participantilor au vederi lipsite de orice complexitate ideologica. Cu mana plina de cadouri sau gura plina de mici si cu o privire ce exprima incantarea infantila de a primi cadouri si de a fi bagat in seama, acest electorat isi afirma foarte deschis sprijinul pentru cei care i-au cadorisit cu cate ceva in preajma alegerilor. Mai conteaza anii de frustrari din partea clasei politice? Mai conteaza ca s-au incalcat toate promisiunile electorale de la celelalte alegeri? Mai conteaza ca unii candidatii au dosare penale sau sunt implicati in afaceri la limita legii? Nu, de obicei nimic dintre acestea nu conteaza. Bucuria momentului a reusit sa stearga din memoria oamenilor toate aceste aspecte negative.

Daca un simplu cadou sau pomana electorala poate produce astfel de amnezii incepem sa ne gandim daca discernamantul politic chiar exista.  Oricat ne-am stradui pentru un astfel de electorat care voteaza cu ochii la continutul plasutelor cadou ori la grosimea micilor de pe platou este greu sa gasim orice urma de maturitate politica. Ca sunt oportunisti sau ignoranti e mai putin important, mult mai relevant este ca o clasa politica corupta a gasit mijlocul prin care sa le exploateze deficientele, a gasit modalitatea de a-le corupe votul.