Maya

Maya? Pentru a nu abuza de timpul si rabdarea cititorilor de mondenitati trebuie spus de la inceput ca nu e vorba de vreo frumusete cu nume exotic 🙂 E vorba de ceva mai aproape de filosofie…

In religiile din India, Maya e un concept cu destul de multe semnificatii dar intotdeauna are legatura cu idea de iluzie. Insa, nu prea e vorba de o scamatorie sau iluzie optica. Cugetatorii de prin India au o problema veche de mii de ani: sesizarea realitatii eterne care sta la baza si in acelasi timp transcede orice lucru din lume. Pentru ca in conceptia lor aceasta realitate eterna este atat de pervaziva si aproape insesizabila ei s-au gandit sa creeze un nou concept denumit cu ajutorul a doua cuvinte sanscrite, „ma” si „ya”. Intr-o traducere aproximativa primul ar fi in limba romana cuvantul „nu” iar al doilea ar fi cuvintele „acela” sau „aceea”. De ce aveau ei nevoie de acest concept, „nu acela/aceea”? Pentru ca, dupa judecata lor nici un obiect din aceasta lume nu poate fi simbolul acelei realitati eterne si au dorit sa faca aceasta precizare cat mai clar.

Astfel, Maya este conceptul care exprima iluzia lumii percepute. Prin contrast, dincolo de ea ar fi adevarata realitate. Bine, bine, si ce relevanta au povestile indienilor cu lumea noastra, cu viata noastra de zi cu zi? Desi poate sa nu apara ca foarte evident, totusi ceva are in comun. Nu se stie daca influentata de gandirea mistica indiana sau independent de aceasta dar si gandirea occidentala a creat concepte oarecum asemanatoare, „realitatea obiectiva” si „realitatea subiectiva”. Lucrurile devin un pic cam cetoase. Adica, ar trebui sa intelegem ca, exista mai multe realitati? Da, in principiu cam aceasta ar fi ideea: exista mai multe realitati. Una obiectiva, mare si lata care isi vede de treaba ei indiferent de perceptia oamenilor si alte cateva miliarde de realitati subiective fiecare localizata in mintea unui om.

Evident ca ceea ce cultura occidentala numeste „realitate obiectiva” in gandirea indiana este tot parte a Maya dar dincolo de astfel de chichite care fac deliciul ori obiectul  disputei nesfarasite ale filosofilor mult mai important ar fi de pus in evidenta punctele de vedere comune si nu cele diferite. E adevarat ca cele doua concepte din cultura indiana nu se suprapun ca si continut in mod identic peste cele doua concepte din cultura occidentala dar este interesant si relevant faptul ca ambele culturi au simtit nevoia sa discute despre ce este realitatea si multiplele ei fatete. De asemenea, ambele au realizat ca fatetele realitatii se releva omului prin profunzimea analizei care ii este facuta.

E adevarat insa ca diferentele conceptuale persista. Lumea, asa cum este ea in sine, indiferent de perceptia umana, este pentru occidentali realitatea obiectiva in timp ce pentru cugetatorii din India e doar Maya, o aparenta care ascunde adevaratul substrat al lumii. Ceea ce in India este perceput ca realitate eterna este in cultura occidentala mult mai aproape de conceptiile religioase asupra lumii care presupun ca la baza si dincolo de orice este  o divinitate atemporala. In ceea ce priveste realitatea subiectiva a occidentalilor, o variatiune a Budhismului care dezbate aceasi tema a iluziei are o abordare foarte apropiata de cea occidentala. Ei nu sunt atat de preocupati ca si indienii de caracterul iluzoriu al lumii in sine ci de perceptiile umane care duc la o perceptie eronata a lumii, la o iluzie, la o realitate subiectiva puternic investita afectiv de om dar care nu este sustinuta de realitatea obiectiva. Ei considera ca ceea ce experimenteaza oamenii este mult mai putin important decat ceea ce cred oamenii. Acest aspect este foarte important pentru ei si de aceea sustin ca pana omul nu realizeaza influenta propriilor conceptii, prejudecati in trairea propriilor experiente, omul nu poate vedea lumea ca pe o realitate obiectiva.

Si atunci, ce poate face omul pentru a mai ridica putin valul iluziilor de pe realitatea obiectiva? Budhistii spun ca omul participa la crearea acestei iluzii prin perceptii gresite si concluzii eronate. Deci, in primul rand, ar trebui sa se corecteze perceptiile gresite. Dar ce inseamna o perceptie gresita? Pentru a intelege in ce fel poate fi o perceptie gresita ar trebui lamurit ce este o perceptie. In mod comun oamenii considera perceptia similara cu senzatia. Adica ceea ce vad, aud, simt, miros sau gusta este in acelasi timp o senzatie, o perceptie. E adevarat ca stimulii care actioneaza asupra simturilor noastre ne provoaca cel mai adesea in mod concomitent si o senzatie si o perceptie dar totusi cele doua nu sunt identice. Senzatia este o simpla informatie despre un anumit stimul. Perceptia e selectiva, poate prelua doar o parte din senzatii si foarte important, cel mai adesea confera o semnificatie senzatiei. Pentru a lamuri putin aceasta teorie poate cam greoaie se poate da un exemplu. Intra omul la un chef iar inauntru se aude larma mare, muzica, chiote de la cei care danseaza, franturi de discutii de la mesenii pe langa care trece, saluturi de la cunoscuti, etc. Urechea omului preia toate aceste sunete si le transforma in senzatii auditive dar prin procesul perceptiv multe din ele sunt considerate neimportante, zgomot de fond. Astfel, desi toate sunetele ajung la urechea umana si provoaca senzatii auditive doar o parte dintre ele sunt percepute constient. Cum alege creierul uman care din senzatii, din informatiile venite din exterior, sa le bage in seama? De obicei le alege pe cele care au anumite semnificatii sau sunt foarte stridente. Astfel ca, omul intrat la chef va „auzi” in primul rand melodia preferata, o voce cunoscuta, eventuale falsetele ale solistei/solistului dar multe alte sunete scapa perceptiei constiente. De unde apare semnificatia asociata cu perceptia? Din experientele de viata anterioare. Daca cineva traieste momente deosebite cu cineva pe o anumite melodie, aceasta devine incarcata de semnificatii si ulterior va iesi in evidenta fata de orice alte cantece. Pentru oameni ceea ce place sau nu place „se vede” mult mai bine decat restul.

Deci omul prin experiente de viata isi creaza niste semnificatii fata de diversi stimuli. Partea proasta e ca aceste semnificatii pot fi contextuale si sa nu fie general valabile. Mai departe aceste semnificatii fac oamenii mai atenti la anumiti stimuli facandu-i sa neglijeze multi alti stimuli. Avand aceste informatii se poate intelege cam ce voiau sa zica budhistii cand spuneau ca: „pana omul nu realizeaza influenta propriilor conceptii, prejudecati in trairea propriilor experiente, omul nu poate vedea lumea ca pe o realitate obiectiva”. Care sunt consecintele acestor influente nedorite? Ar fi evaluarea eronata a legaturilor dintre diverse lucruri sau fenomene si  evaluarea eronata a consecintelor. Astfel omul poate vedea conexiuni acolo unde ele nu exista sau poate rata surprinderea unor legaturi existente si evidente;  de asemenea omul poate vedea la anumite actiuni niste consecinte care in realitate sunt foarte improbabile sau chiar imposibile dar poate sa nu anticipeze consecinte care au loc foarte frecvent.

O alta modalitate prin care se incearca a se trece dincolo de Maya, de lumea aparentelor, in afara de analiza mecanismului propriilor perceptii este incercarea de a surprinde elementele constante ale realitatii. Prea adesea oamenii se lasa prinsi si influentati in judecatile lor de aspecte marunte ori trecatoare care finalmente nu aduc nici un plus de valoare ori chiar ii adancesc mai mult in eroare.

Incercand sa conciliem diversele concepte referitoare la iluzie provenite din aceste cateva culturi se poate spune ca omul se naste intr-o lume a aparentelor, isi construieste o realitate subiectiva pe baza experientelor de viata care ii cauzeaza crearea unor semnificatii mai mult sau mai putin adecvate iar, ulterior, prin alte experiente si analiza are sansa sa cunoasca realitatea obiectiva iar prin meditatie si intuitie poate simti realitatea eterna. Indiferent insa de cultura la care ne raportam, in ceea ce priveste iluzia in care traieste omul, asupra a doua aspecte sunt toate de acord: Maya, lumea iluziilor, actioneaza permanent asupra oamenilor iar daca nu isi pun aceasta problema si nu fac nimic pentru a o depasi orice om ramane prins in ea.

Anunțuri

4 comentarii

  1. Theophyle said,

    Octombrie 24, 2010 la 6:39 pm

    salut cu respect,
    1. maa’yaa reprezinta in sanskrit iluzia puterii individului orict ar fi el de puternic social.

    2. ma’ya-Shakti este una din reprezentarile lui Kali si reprezinta divinul femin, uman (Eva la noi)

    3. ma’ya vada este doctrina in care divinul feminin, devin ezoteric vorbind ceea ce in iudeo-crestinsim numim shechina 🙂

    Numai bine.

    • Octombrie 25, 2010 la 5:35 pm

      Buna Theo 🙂

      Mersi de precizari, sunt chiar utile 🙂
      E foarte adevarat ca Maya are o multime de semnificatii. Mai toate conceptele care provin de la ganditorii din vechime ori cele legate de religie, de-a lungul timpului sufera modificari si pot dobandi sensuri multiple. Astfel, in diverse texte ale misticilor sau cugetatorilor din India, Maya reprezinta lumea reala (considerata de ei o iluzie) dar acelasi nume il poarta si zeita care ar fi creat aceasta lume. Datorita acestui dublu continut al cuvantului Maya exista atat de multe referiri la Maya ca reprezentare a divinului feminin si alte concepte derivate.
      Intr-o postare mai veche („Dincolo de gen”) am mai vorbit putin de acest gen de evolutie istorica a unor concepte provenite din trecutul indepartat.

      Toate cele bune si tie 🙂

  2. ramificat said,

    Octombrie 25, 2010 la 11:18 am

    Frumos articol… Din intamplare, chiar zilele trecute am citit despre asta 🙂

    • Octombrie 25, 2010 la 5:41 pm

      Buna

      Se pare ca in ultima perioada am fost pe aceasi lungime de unda 🙂 … ma tot gandeam de o vreme sa-l scriu dar abia in ultimul weekend a aparut putin timp liber si am profitat de ocazie.

      O zi buna 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: