Intelegerea cuvantului

Intelege toata lumea intreaga informatie cu care vine in contact? Nici pe departe. De ce? Pentru ca informatia poate fi inteleasa doar daca exista un anumit nivel de educatie. Ar da impresia ca suna prea pompos dar nu e nici pe departe asa. Pentru a intelege informatia este nevoie sa fie cunoscute cuvintele in care este transmis si uneori sa aiba cunostinte anterioare specifice.

Cum adica, lumea nu stie cuvinte? Au fost si vor mai fi nenumarate interviuri pe strada in care trecatorii sunt intrebati asupra semnificatiilor diferitelor cuvinte. Destul de des lumea nu cunoaste semnificatia cuvintelor sau au doar o idee foarte vaga despre ce ar putea ele insemna. Cum adica e nevoie de cunostinte anterioare specifice? Diferitele domenii au dezvoltat termeni de specialitate care au condus la un „jargon” profesional in fiecare domeniu. Adesea astfel de termeni de specialitate apar in media dar exista o parte semnificativa a populatiei care nu ii intelege pentru ca nu ii cunoaste. Nu exista emisiune de stiri sa nu vorbeasca despre ce se mai intampla in justitie si adesea se folosesc termeni atat de specifici domeniului incat multi oameni inteleg doar vag si cu denaturari mesajul transmis. Desi uneori oamenii au impresia ca inteleg ceea ce s-a spus, ei se bazeaza mai mult pe intonatia, mimica si gesturile care insotesc cuvantul si mai putin pe cuvantul in sine. Ei simt ca mesajul a fost „de bine” sau „de rau” dar nu inteleg nuantele juridice vehiculate. Aceasta intelegere partiala poate fi pusa in evidenta printr-o modalitate simpla si la indemana: cei care au ascultat o astfel de stire si spun ca au inteles-o sunt rugati sa o redea. In cele mai multe cazuri e jale. Lipsindu-le cuvintele de specialitate sau necunoscand exact semnificatia si utilizarea lor cel mai adesea reproducerea nu seamana mai deloc cu mesajul initial. In cazul altor domenii, de exemplu IT, omul de rand este complet depasit de situatie pentru ca mai toti termenii vehiculati se incadreaza la categoria „limba straina”.

Sa presupunem insa prin absurd ca oamenii ar cunoaste toate cuvintele. Ar mai fi si alte probleme? Ar mai fi ceva. Oamenii inteleg semnificatia cuvintelor sau expresiilor si prin prisma experientelor de viata. Ce inteles poate avea cuvantul bucurie sau durere pentru cel ce nu s-a bucurat sau nu a suferit niciodata? Evident ca poate exista o intelegere descriptiva a conceptelor dar semnificatia lor subtila, multimea de conexiuni si trairi care le sunt asociate nu sunt percepute. In plus, chiar daca respectivele situatii sunt traite nu putem fi siguri ca sunt deplin intelese. O experienta de viata ofera ceva impresii dar daca omul acumuleaza multiple experiente de viata capacitatea sa de intelegere se modifica. Aceasi poveste poate fi altfel perceputa de un copil, un tanar, un adult  sau un batran. Fiecare o vede prin experientei acumulate si a nevoilor care il anima.

De ce experienta acumulata influenteaza intelegerea unui mesaj? Datorita faptului ca informatia poate prezenta grade diferite de complexitate. Exemplul tipic este cel al unei carti „grele”. Daca o dam sa fie citita unor oameni de varste diferite intodeauna constatam ca exista diferente de intelegere cauzate de varsta. Copii sunt mai preocupati de partile care descriu aspecte vizuale interesante si actiuni de amploare, un tanar sau un adult e remarca mult mai bine firul naratiunii, intrigile si jocul personajelor, un varstnic poate avea tendinta de a percepe dincolo firul povestii, de a remarca morala cartii. O alta modalitate de a pune in evidenta relatia dintre varsta si intelegere este citirea de catre o persoana aceleiasi carti la fiecare 10-15 ani. Nu este o surpriza faptul ca la fiecare lecturare cititorul remarca alte lucruri carora inainte nu le-a dat importanta si accentul trece pe alte elemente, ducand pana la urma, la o interpretare semnificativ diferita a mesajului cartii. Experienta de viata nu influenteaza doar interpretarea unei carti ci si a intamplarilor cotidiene. Exista o expresie populara care reda foarte sintetic acest gen de experienta: „mintea de pe urma”. A veni cuiva mintea de pe urma inseamna ca a procedat gresit o vreme si a realizat acest lucru abia mai tarziu, dupa acumularea unei anumite experiente in acel context.

De ce nevoile traite influenteaza intelegerea unui mesaj? Pentru ca nevoile sunt niste lucruri foarte stresante care au prostul obicei sa nu stea in banca lor pana nu primesc ce isi doresc. Ele se pot exprima direct sau indirect, in mod simplu sau elaborat. Daca mai multi oameni privesc acelasi film se poate vedea ca fiecare a pus accent pe alta parte a sa. Cei cu nevoi materiale pot remarca opulenta, cei macinati de frustrari mai putin fiziologice pot remarca protestele sau eroismul, cei cu probleme relationale e foarte posibil sa fie mai atenti la relatiile dintre personaje. Ceea ce ne preocupa ne atrage atentia. Nevoile rezolvate sau cele care inca nu sunt constientizate nu reusesc sa mobilizeze. La fel este si in viata. Daca zece oameni intr-un bar discuta ceva se poate vedea ca fiecare se leaga de acea parte care are legatura cu ceea ce „il doare”.

Putem sti cand am ajuns la intelegerea ultima, cea mai corecta? Din pacate nu. Omul realizeaza ca a interpretat gresit doar cand reuseste sa depaseasca respectivul nivel de intelegere. In viata experientele avute, nevoile traite si atitudinea fata de ele realizeaza un joc complex. Daca lucrurile merg intre acceptabil si optim se poate spera ca omul sa dobandeasca o abordare mai rafinata reusind sa dea la o parte interpretarile mai putin elaborate si sa se apropie de o intelegere mai completa a unui anumit mesaj. Dar, exista si varianta cantonarii perpetue in acelasi nivel de intelegere si acest lucru se intampla chiar mai des decat ar trebui. Rareori avem sansa sa stim cat de bine sau de profund e inteles un mesaj. De aceea, desi e bine sa ne bazam pe convingerile avute nu strica lasata o portita deschisa oricarei informatii, in speranta ca odata va fi posibil sa ii dam o interpretare si mai aproape de adevaratul ei inteles.

Anunțuri

4 comentarii

  1. ramificat said,

    Aprilie 22, 2010 la 7:36 pm

    E interesant ca pui accent pe partea verbala a mesajului. Intr-adevar, de multe ori oamenii inteleg cam ce vor ei, numai ce s-a dorit a fi transmis, nu. Am observat ca, in ultimii ani, in special in cartile si cursurile de autodezvoltare, se pune pe primul plan partea non-verbala, urmata de para-verbala. Dar nu doar partea afectiva este importanta intr-un mesaj…

  2. Aprilie 22, 2010 la 9:13 pm

    Prefer abordarea putin mai filosofica-arida a limbajului: cuvantul ca instrument/reprezentare cu care se poate opera in procesul cunoasterii. Cu cat instrumentul e mai bine pus la punct (mai exact si clar definit) cu atat permite o mai mare cunoastere.
    Am facut o scurta referire in al doilea paragraf la aspectele para si non-verbale. Ele sunt importante dar partea interesanta e cand sunt analizate prin prisma diferentelor culturale, eventualelor tulburari sau in interactiune cu limbajul verbal. Fara pretentia de a-l epuiza 🙂 am sa incerc sa mai scriu cateva postari pe tema comunicarii.

  3. Liliana said,

    Decembrie 30, 2010 la 9:50 am

    Scrii: „cuvantul ca instrument/reprezentare cu care se poate opera in procesul cunoasterii” 🙂 Aveam nevoie ca de aer de articolul asta (si de blogul asta, la care am ajuns intamplator… sau nu?!)
    Ma fascineaza capacitatea ta de a scrie extraordinar de simplu si coerent.

    Afirmi la un moment dat „nevoile rezolvate sau cele care inca nu sunt constientizate nu reusesc sa mobilizeze”; in ce priveste „nevoile rezolvate” e clar. Nu am inteles legatura intre „nevoile care inca nu sunt constientizate” si mobilizare, poti sa-mi explici (exemplifici, eventual)?

    • Decembrie 31, 2010 la 1:26 am

      Limbile omenesti sunt pana la urma simple conventii prin care in cadrul unui grup uman, lucruri, elemente, fenomene, actiuni, etc. sunt desemnate prin aceleasi cuvinte (ca expresie sonora sau/si ca simbol grafic). Alt grup uman va desemna aceleasi lucruri, elemente, fenomene, actiuni, etc. cu alte cuvinte si ca urmare ei au o alta conventie ce a dus la formarea unei alte limbi.
      Cu aceasta perspectiva asupra limbilor, cuvantul este un instrument/reprezentare cu care se poate opera in procesul cunoasterii.

      Intamplator? N-as spune, cei cu preocupari comune mai devreme sau mai tarziu pana la urma tot se intalnesc sau macar aud unul de altul 🙂

      Nevoile neconstientizate sunt acele nevoi pe care o anumita persoana nu realizeaza ca le va avea in viitor.
      Un gen de astfel de nevoi neconstientizate rezulta din ignoranta. Un om care nu stie ce este igrasia (sau care sunt cauzele ei) nici nu se gandeste sa faca o fundatie inalta de piatra atunci cand isi construieste o casa pe un teren umed. Ca urmare el nu stie ca are nevoie de piatra (pentru o problema care va aparea in viitor la casa lui de chirpici) si nici nu se mobilizeaza sa si-o procure.
      Experienta de viata, sfaturile prietenilor, cautarea pe net, consultarea unor carti de specialitate, apelul la specialisti si consultanti, etc. au tocmai rostul de a constientiza problemele care pot apare in cazul in care cineva vrea sa ridice o casa. Odata ce afla care vor fi problemele cu construirea unei case de chirpici direct pe un sol umed si ce fel de nevoi creaza (nevoia de scapa de umiditate si mucegai) omul tinde sa previna nevoia prin mobilizarea in vederea gasirii unor solutii care sa previna aparitia problemei (igrasia) si a nevoii aferente ei. 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: