Aproapele

Prieten, cunostinta, amic, tovaras, camarad, simpatizant, fan…

Ce de cuvinte care exprima relatii pozitive intre oameni. E vreo diferenta intre ele? Parca totusi unele sunt asociate cu o relatie mai stransa decat celelalte. Si daca nu sunt la fel, unde incepe una si se sfarseste cealalta? Cum se face trecerea intre ele? Pot ele coexista?

„Am o cunostinta” sau „stiu pe cineva”, sunt formulari mai vagi. Ele indica ca cineva a intrat in contact cu altcineva. Poate fi vorba de colegi, vecini, rude sau alte persoane. De obicei urmeaza niste atribute pozitive dar e posibil sa fie mentionate si caracterizari negative.  Daca cunostinta e descrisa favorabil atunci ea avanseaza si devine „o cunostinta buna”. Relatia cu cunostintele bune e destul de distanta. Exista un respect pentru anumite calitati ale persoanei dar ea este amintita sau cautata doar cand vine vorba despre utilitatea acelor calitati. Sunt oameni apreciati predominant pentru utilitatea pe care o pot aduce dar nu exista sau nu sunt dezvoltatea alte aspecte mai personale ale relatiei.

Daca cumva vorbim de o apreciere fata de cineva cu care nu suntem in relatii apropiate si nu se vizeaza o utillitate directa ci mai degraba se vorbeste de o afinitate de valori se prefera termenul de simpatizant. Simpatizantii apar pe langa miscari sociale, sportivi, artisti, etc. Uneori ei sunt mai obiectivi alteori mai afectivi. Simpatizanti afectivi se gasesc pe langa miscarile politice, sau pe langa sportivi si artisti (ultimii se mai numesc si fani).

Amicul e deja ceva mai mult. Pe langa niste aprecieri pozitive mai apare si o afinitate spre aceleasi preocupari. Intalnirile sunt oarecum sporadice dar cu amicul deja se poate pune de o barfa, de o bere, de un pescuit, de un mers la meci, de o excursie, etc. Discutiile devin mai personale dar nu foarte profunde. Amicii sunt asociati cu idea de distractie si se folosesc predominant in acest context.

Tovarasii (sa nu injuram, cuvantul a existat si inainte de a-l folosi comunistii 🙂 ) si camarazii sunt niste amici care pe langa ca pot fi agreabili mai au ceva in plus, sunt de incredere, omul se poate baza, sprijini pe ei. Tovarasia apare predominant asociata cu idea de eficienta, de munca. Camaraderia este cel mai adesea  asociata cu idea de loialitate fata de aceleasi valori/principii. Daca cumva pe langa faptul ca muncesc bine impreuna mai apar si alte sentimente tovarasul poate fi avansat la rangul de „tovaras de viata”. Desi o astfel de relatie e mai mult decat o tovarasie, utilizand o astfel de exprimare, cel care descrie o relatie astfel pune accent pe increderea si conlucrarea buna cu celalalt.

Prietenia presupune multe, cel investit cu titlul de prieten este vazut si ca avand anumite calitati utile, si ca find amuzant si ca fiind de incredere, si ca impartasind valori/principii comune. Ohoho, deja vorbim de o lucrare complexa. Greu de facut, greu de mentinut… Spre deosebire de toate celelalte ea nu se mai refera doar la anumite aspecte ci e perceputa ca totala. Prietenului poti sa ii spui orice. Prietenul isi face timp cand e nevoie de el si isi sacrifica timpul si resursele ca sa ajute sau sa fie impreuna cu cel care il solicita. Termenul este atat de cuprinzator incat sub umbrela sa intra nu doar cei aflati intr-o amicitie mai stransa ci si cuplurile ce isi impartasesc mai multe intimitati. In adolescenta prietenia este vazuta ca relatia care se confirma in fiecare zi, prin inca o intalnire, inca o povestioara si ceva amuzament. La cei care au trecut de prima tinerete prietenia nu e intotdeauna atat de apropiata spatial, un prieten poate fi cautat uneori si dupa cativa ani si se desfasoara ca si cum acea perioada de absenta nici nu ar fi existat.

Pot exista si probleme cand oamenii ii apreciaza pozitiv pe ceilalti? Se poate intampla si acest lucru. Pentru ca aceste relatii nu se desfasoara pe baza de contract unde diferitele capitole, articole se verifica, se masoara si se bifeaza pe rand, uneori oamenii apreciaza diferit ceea ce ofera si ceea ce primesc. Indiferent care este sursa nemultumirii si cat de obiectiva este ea, daca unul dintre ei simte ca a investit mai mult decat a primit relatia se cam clatina. Fiind relatii bazate pe sentimentul reciprocitatii si  increderii si nu pe masurare/cantarire ele rezista relativ putin odata ce apare suspiciunea sau nemultumirea.

Un singur gen de relatie apreciativa poate rezista in lipsa reciprocitatii si increderii, este venerarea. E o relatie care din exterior poate arata ca o prietenie dar este profund asimetrica si uneori acest lucru devine vizibil. Pentru cineva care venereaza, persoana pe care o are in vizor e lipsita de orice defect si merita orice efort personal pentru a o face sa se simta mai bine. O astfel de abdicare de la propriile nevoi denota macar o doza semnificativa de imaturitate daca nu ceva mai mult. Nu e recomandata. Pe unul il face sa se iroseasca iar pe celalalt il deranjeaza sau ii poate creste stima de sine in mod nejustificat.

Cum apar toate aceste relatii? De obicei in mod spontan. Cum s-ar putea mentine astfel de relatii? Uneori se mentin fara efort dar pot aparea si situatii cand cei implicati trebuie sa dea dovada de mai multa rabdare. Nu strica ca omul sa se uite de doua-trei ori inainte de a numi pe cineva prieten si sa accepte mai mult de doua-trei „greseli” cand e vorba sa intrerupa relatia.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: