Absenta cuvintelor

Superiorism? Inferiorism? In DEX nu exista aceste cuvinte. E ciudat ca avem cuvantul simplism dar nu avem superiorism sau inferiorism. Se spune ca o limba isi creaza cuvintele de care are nevoie pentru a acoperi realitatile sale. De asemenea se spune ca existenta unui cuvant care defineste anumite aspecte permite analize si distinctii mai elaborate.  In cazul in care o limba nu si-a creat cuvantul pentru un anume element sau situatie, si intra in contact cu o cultura care are un astfel de cuvant este posibil importul unui astfel de cuvant. Si atunci, avem sau nu nevoie de superiorism/inferiorism?

Sa vedem ce e cu distinctia simplu-simplism. Cuvantul simplu are o multime de sensuri dar cele mai comune sunt acelea de accesibil, ceva ce se desfasoara facil, compus din putine elemente.  Simplismul e definit ca o simplificare excesiva sau superficiala; adica cand folosim cand conceptul de „simplu” sau o abordare simpla in mod nepotrivit.

Si atunci ce sa intelegem din lipsa cuvantului superiorism? Ca nu exista situatii in care conceptul de „superior” sau o abordare superioara sunt folosite in mod nepotrivit? Ce inseamna nepotrivit in acest context? Cea mai evidenta situatie este aceea cand vorbim de superioritate in lipsa unor argumente care sa justifice  obiectiv acest lucru. Ca sa nu vorbim prea abstract ar fi unele situatii mai des intalnite. Tinerii dintr-un cartier se pot simti superiori altora ce locuiesc in alte zone desi ca medie toti au cam aceasi inteligenta, nivel de cultura, preocupari sau vicii. Fanii unui curent muzical se pot simti superiori fata de fanii altui curent muzical, desi ambele genuri muzicale implica acelasi nivel de complexitate instrumentala sau de efort creativ. Unele meserii sunt vazute superioare altora cu toate ca necesita la fel de multa scoala, efort, nevoie de pregatire continua si aduc cam aceleasi beneficii. Unele zone rezidentiale sunt vazute mai bune ca altele desi ofera acelasi gen de facilitati,  locuinte si vecini.

Am putea fi tentati sa asociem acest fel de manifestari sub umbrela conceptului de elitism. Cele doua ar avea ceva in comun dar nu se suprapun in totalitate. Elita presupune ca un grup oarecare stabilit dupa diferite criterii are o minoritate restransa ce  cuprinde cei mai buni indivizi. Ei ar fi crema grupului. Superiorismul nu se refera la astfel de elite. Superiorismul presupune ca un grup este superior altui grup desi ambele pot contine si elite si delicventi. Aceasta imagine este bine ilustrata de cazul superiorismului national sau etnic cand exista prejudecati ca oamenii dintr-o anumita tara sau de o anumita etnie sunt mai buni decat altii ce se deosebesc de ei.

Urmarind aceasi logica dar inversata, inferiorismul ar reprezenta opusul superiorismului. Cineva sau un grup se simt inferiori desi in mod obiectiv acest lucru nu este adevarat. Astfel de cazuri sunt ceva mai rare dar totusi sunt destui oameni care isi subevalueaza nejustificat potentialul sau proprietatile cand le compara cu ale altora.

Desi nu avem aceste cuvinte in dictionar, realitatile descrise de ele exista de mult timp dar numai relativ recent ele au devenit mai bine constientizate. Pentru acestea se folosesc expresiile de „sentiment de superioritate” si „sentiment de inferioritate” iar existenta lor denota cat de recenta (istoric vorbind) este constientizarea acestor fenomene si cat de rar sunt folosite. Cu cat o anumita problema este mai veche si mai des discutata cu atat exprimarea ei tinde sa fie mai concisa. Cand oamenii discuta mult timp despre ceva, dintr-o economie de cuvinte, renunta la expresii-propozitii si tind sa creeze cuvinte noi sau sa le importe din alte limbi.  Exemplul clasic romanesc aflat intr-o astfel de situatie este cuvantul marketing. Dupa ce cateva zeci de ani nu a interesat pe nimeni problema cererii pe piata sau prospectarea pietei, odata cu dezvoltarea rapida a acestui domeniu nimeni nu si-a batut capul sa inventeze un cuvant nou sau sa foloseasca o propozitie intreaga pentru a exprima acelasi concept, a fost mai simplu sa importe cuvantul cu toate semnificatiile sale.

Superiorism, inferiorism? Poate nu suna prea bine, desi nici simplism, formalism, servilism, automatism, etc., nu sunt prea grozave. Indiferent insa ce cuvinte ar fi folosite realitatile definite de ele ar merita mai multa preocupare in contextul in care atat de multa lume se raporteaza frecvent in mod afectiv pe aceasta axa superior-inferior.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: